Crăciunul acasă

Ultima perioadă am fost mai tot timpul în călătorie. Ne-am bucurat în casa părinților și fraților mei, la Cluj,  pentru o perioadă destul de lungă (aprox. cinci luni) în acest an, ar în noi (eu, Felicia, Natanael) este o dorință puternică în a ajunge acasă (Constanța). Dar aici  intervine întrebarea – Unde suntem acasă? Aici apare tensiunea rezultată din nevoia de stabilitate și identificare, pe de-o parte, și realitatea care ne pune în mișcare, cât și situațiile neașteptate care apar în calea noastră, pe de altă parte. Gândindu-mă la istoria nașterii Domnului Isus întâlnesc aceași tensiue. Mă simt în pragul acestei sărbători mai apropae de Iosif și Maria care erau în călătoria, o călătorie dificilă datorită mijloacelor de călătorie existente în acea vreme, cât și datorită faptului că Maria era însărcinată. Tot ceea ce avea nevoie Iosif și Maria era ca să rămână acasă și să se pregătească de venirea pe lume a pruncului promis. Recesământul organizat de Cezar August, recesământ organizat în timpul guvernatorul  Siriei Quirinius, le-a luat această posibilă dorință de a rămâne acasă în pregătirea nașterii și i-a pus pe drumuri, o deplasare de la Nazaret la Betleem (Luca 2:4-5). Iosif, tatăl pământesc  al lui Isus, era din Betleem din  descendență reaglă (1 Samuel 16:1). Venirea lor din Nazaret ne lasă să înțelegem că ei locuiau acolo. Nașterea lui Isus în Nazaret ar fi fost într-o contradicție cu profeția care spune:”Şi tu, Betleeme Efrata, măcar că eşti prea mic între cetă ile de căpetenie ale lui Iuda, totuş din tine Îmi va ieşi Cel ce va stăpâni peste Israel, şi a cărui obîrşie se suie până în vremuri străvechi, până în zilele veșniciei”(Mica 5:2). Porunca lui Cezar August nu a fost decât un instrument pentru ca părinții să ajungă în locul planificat de Dumnezeu pentru nașterea Fiului Său. După nașterea lui Isus ei au locuit în Nazaret, astfel că el este identificat cu Nazaretul mai mult decât cu Btleemul ( Lc.2:39,51; Isus din Nazaret – Mat. 26:71; Mc.1:24;Mc.10:47; Mc.16:6; Lc. 4:16; In. 1:45,46; In. 19:19).

Deci, de unde este Christosul? Din Betleem? Din Nazaret? Unde se simte Isus acasă? De fapt, pentru El acasă  este la dreapta lui Dumnezeu, dar a acceptat să-și facă casa acolo unde Dumnezeu L-a trimis. Cum se definește acest ”acasă” pentru noi? Unde te-ai născut sau unde locuiești? Nu voi încerca să creez o rivalizare între Betleem și Nazaret, între unde ne-am născut și unde trăim. Oricum pentru Dumnezeu întreg pământul este al Său, astfel că nu există petec de pâmânt în care să nu fim în egală măsură datori lui Dumnezeu și sub privirile Lui. Altceva mi se pare mai important din această istorie revelată a nașterii. Localitate în care suntem este importantă în măsura în care noi suntem în planul lui Dumnezeu. Noi lucrăm discriminatoriu cu localități și oameni. Pe Dumnezeu îl interesează ca noi să fim acolo unde vrea El să ne folosească. Acesta se numește acasă.

În tot cei 20 de ani de păstorire în Constanța am sărbătorit Nașterea Domnului Isus și Anul Nou cu familia bisericii și nu cu familia extinsă, adică în Constanța și nu cu rudele la Cluj sau la Caransebeș (unde este cumnata și socrii mei). Acesta nu presupune lipsă de dragoste sau că nu le  ducem dorul celor dragi, dar angajarea în slujba lui Dumnezeu presupune trăirea în situații inversate. Familia păstorul slujește atunci când ceilalți au zile de odihnă, se află în compania celor slujiți atunci când cei mai mulți își petrec timpul cu rudele. Doresc să încurajaez lucrătorii bisericilor, atât pe cei care sunt departe de locul nașterii lor și de rude, cât și pe cei care slujesc  exact în locul sau zona unde s-au născut, să privească viața de familie și slujire din această perspectivă. Noi suntem acasă atunci când suntem în locul în care Dumnezeu vrea să se folosească de noi. Să lăsăm ca perspectiva spirituală să predomine persectiva geografică sau cea a fundamentului logic. 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.